Gabriel Garcia Marquez

Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor si scriitor columbian, care a obtinut Premiul Nobel pentru Literatura în anul 1982, pentru nuvela si scurte istorii, unde fantasticul si realul sunt combinate într-o lume linistita de bogata imaginatie, reflectând viata si conflictele unui continent. Este cunoscut de catre prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al sau este: Cien años de soledad (Un veac de singuratate). Biografie Gabriel García Márquez s-a » ...mai mult nascut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantica Columbiana, ca fiu al lui Gabriel Eligio García si al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez si Tranquilina Iguarán, în Aracataca. Copilaria sa este relatata în memoriile sale: Vivir para contarla (Sa traiesti pentru a povesti). În anul 2007 s-a întors în Aracataca, dupa o absenta de 24 ani, pentru a primi omagiul adus în onoarea sa de catre guvernul columbian la împlinirea celor 80 ani de viata si 40 de la prima publicare a celei mai cunoscute nuvele: Cien años de soledad (Un veac de singuratate). În 1936 moare colonelul Nicolás Márquez, motiv pentru care Gabriel García Márquez vine în Sincelejo, Sucre cu parintii sai. Luni dupa aceea se muta în Barranquilla pentru a studia. În 1940 studiaza primele clase în Colegiul San José (azi Institutul San José), dupa care calatoreste în Zipaquirá si termina ultimii doi ani si bacalaureatul în Liceul National de Baieti (azi Colegiul National San Juan Bautista de La Valle), pâna în 1946. În 1947 se duce în Bogotá cu intentia de a studia Dreptul si Stiintele Politice în Universitatea Nationala din Columbia, cariera pe care o abandoneaza pentru a pleca în Cartagena de Indias sa lucreze ca reporter la ziarul El Universal, dupa ce la 9 aprilie 1948 este asasinat liderul popular Jorge Eliécer Gaitán si îi sunt arse câteva din scrierile sale din pensiunea unde locuia. La sfârsitul anului 1949 revine în Barranquilla unde lucreaza ca reporter si columnist la ziarul El Heraldo. La cererea scriitorului Álvaro Mutis, García Márquez se întoarce în Bogotá în 1954 si lucreaza ca reporter si critic cinematografic la ziarul El Espectador. În 1958, dupa ce ramâne o perioada în Europa, Gabriel Márquez se întoarce în America Latina si ramâne în Venezuela. În Barranquilla s-a casatorit cu Mercedes Barcha, care foarte curând i-a daruit doi baieti: Rodrigo (nascut în 1959 în Bogotá) si Gonzalo (nascut în Mexic trei ani mai târziu). În 1960 dupa triumful revolutiei din Cuba se duce în Havana si lucreaza pentru agentia de presa creata de guvernul cubanez Presa Latina unde se împrieteneste cu Ernesto Guevara. În 1961 se instaleaza în New York fiind corespondent la Presa Latina. Decide sa se mute în Mexic atunci când exilati cubanezi nu erau de acord cu reportajele sale, iar CIA îl critica si ameninta. În 1967, García Márquez publica cea mai celebra opera a sa: Cien años de soledad (Un veac de singuratate), istorie care povesteste trairile familiei Buendía în imaginarul sat Macondo. Opera este foarte considerata privind realismul magic. în 1969 se instaleaza in Barcelona (Spania) unde traieste mai multi ani stabilind legaturi cu numerosi intelectuali. Din 1975 locuieste în Mexic, Cartagena de indias, Havana si Paris. În 1982 primeste Premiul Nobel pentru Literatura. în 1988 este presedintele unei grupari editoriale si proprietarul revistei Revista Cambio în Columbia, dar în 2006 îsi vinde actiunile. În 2002 publica autobiografia sa intitulata: Vivir para contarla (Sa traiesti si sa povestesti). În 1981 decide sa se retraga în Mexic, unde locuieste pâna în prezent, datorita persecutiilor politice din partea guvernului Julio César Turbay Ayala (1978-1982). La 22 martie 2008 scriitorul columbian Gabriel García Márquez celebreaza nunta de aur cu sotia sa Mercedes Barcha.