Ion Coja

Profesorul ION COJA s-a nascut la Constanta, 22 octombrie 1942, intr-o familie de mocani ardeleni, veniti cu oile in Dobrogea la inceputul secolului XX. Bunicii sai sunt originari din Bran, Rasinari si Sacele. Acest detaliu biografic explica, in mare masura, sensibilitatea si atasamentul deosebit al dlui profesor ION COJA pentru problemele Ardealului. ION COJA este absolvent al prestigiosului Liceu Mircea cel Batran, promotia 1960. Termina la Bucuresti Facultatea de Litere in 1965 si este oprit » ...mai mult asistent la Catedra de lingvistica generala, la recomandarea si insistentele lui Alexandru Graur. Desfasoara din martie 1966 si pana azi o activitate didactica prin care a reusit sa se faca iubit si apreciat de studentii sai si de colegi. Buna sa pregatire stiintifica a stiut sa o impleteasca cu o exemplara atitudine civica si politica, afirmandu-se in toate imprejurarile ca un spirit liber, ca un model de curaj si principialitate in relatiile cu autoritatile comuniste si post-comuniste, in fata carora nu a ezitat sa sustina si deseori sa impuna cauza adevarului istoric si social-politic. Paralel cu activitatea didactica si stiintifica, ION COJA s-a afirmat si ca autor de literatura si publicistica, publicand o serie de romane si piese de teatru mult apreciate pentru originalitate si indrazneala, pentru perfectiunea stilistica. A publicat sute de articole pe temele cele mai gingase, mai riscante, straduindu-se sa fie mereu de partea adevarului si a dreptatii. In 1979 a primit premiul Academiei Romane pentru piesa de teatru Credinta, un text in care nu s-a temut sa faca, pentru prima data in anii de dictatura, o veritabila apologie a rolului jucat de Bratieni si de insusi Carol I in istoria romanilor. Non-conformismul l-a facut celebru pe ION COJA printre studenti si scriitori, problemele ridicate de acesta in adunarile de partid ale PCR sau ale obstii scriitoricesti starnind deseori ecouri in presa libera din Occident. Multi l-au considerat pe ION COJA un disident anti-comunist, dar aceasta eticheta nu i se potriveste. Caci ION COJA nu a ezitat sa recunoasca epocii Ceausescu anumite merite si realizari. Desi inainte de 1990 nu a scris nici un rand de lauda la adresa regimului ceausist, ci dimpotriva, l-a criticat oridecateori s-a ivit prilejul, dupa 1990 ION COJA a fost primul si multa vreme singurul publicist si om politic care a cerut ca lui Nicolae Ceausescu sa i se aplice o judecata corecta si sa i se recunoasca meritele, reale si nu putine, pe care acesta le-a avut, mai ales in comparatie cu conducatorii de care Romania a avut parte dupa 1990. Adevarata eticheta care i se potriveste lui ION COJA este aceea de patriot, de nationalist, de combatant statornic si tenace pentru interesele neamului romanesc, pentru afirmarea si cresterea a tot ce este romanesc. Ii place sa afirme: „sunt roman si nimic din ce este romanesc nu-mi este strain”! Recunoaste cu placere ca a avut doi mentori, doi oameni care i-au orientat viata spirituala: ALEXANDRU GRAUR si PETRE TUTEA. Dupa 1990 se numara printre cei dintai care au priceput si au demascat caracterul anti-romanesc al asa zisei „Revolutii” si al guvernarii instalate prin crima si minciuna. Nu pregeta nici o clipa si se alatura celor care au initiat „Vatra Romaneasca”, in replica la provocarile iredentismului udemerist. Este ales prim-vicepresedinte al Uniunii Vatra Romaneasca si se impune ca ideolog al acestei organizatii patriotice, al carei rol in stoparea si temperarea activitatilor revizioniste maghiare a fost decisiv in primii ani de dupa decembrie 1989. In anii 1992-96 este senator pe lista Partidului Democrat Agrar. Apreciat de colegii de partid pentru activitatea sa parlamentara, este ales prim vicepresedinte al PDAR si desemnat candidat al PDAR pentru alegerile prezidentale din 1996. Nu apuca sa candideze propriu zis, fiind inlaturat din competitie in urma unor diversiuni care au dus in final si la desfiintarea partidului, devenit incomod pentru regizorii vietii noastre politice. Ca senator, ION COJA s-a remarcat prin numeroase interventii oportune si energice, prin campania initiata impotriva legiferarii dreptului strainilor de a cumpara pamant in Romania. Paralel cu activitatea din Vatra Romaneasca, ION COJA infiinteaza Liga pentru Combaterea Anti-Romanismului LICAR, organzatie care se implica radical in apararea drepturilor elementare ale romanilor, ca populatie majoritara si fauritoare a statului roman. Reactioneaza cu argumentele cele mai temeinice la acuzatia ca romanii au participat la Holocaust si se impune ca aparator al demnitatii romanesti, in ciuda complotului mediatic si politic al clasei politice, dispusa sa accepte orice umilinta, orice tranzactie, numai ca sa-si pastreze privilegiile. Intransigent si categoric atunci cand sunt afectate interesele romanesti, ION COJA a sustinut intotdeauna dreptul oricarui popor, al oricarei comunitati etnice sau religioase, de a-si afirma existenta si identitatea in limitele adevarului istoric si al reglementarilor democratice.