Arthur C. Guyton - Tratat de fiziologie a omului, Editia a XI-a

Editia a 11-a a acestui tratat clasic de fiziologie a omului isi mentine bogata traditie de prezentare a conceptelor fundamentale ale fiziologiei intr-o maniera clara si captivanta. Tratatul abordeaza toate sistemele majore ale corpului uman si in acelasi timp pune accentul pe interactiunile dintre sisteme, homeostazie si fiziopatologie.

Complet actualizata...

• Noul design in policromie face informatia mai accesibila si captivanta pentru cititor.
• Peste 800 de ilustratii, inclusiv electrocardiograme, grafice, scheme si desene... dintre care mai bine de 300 sunt noi!
• Reflecta cele mai recente cunostinte si concepte din spectrul fiziologiei... si in acelasi timp pastreaza cu acuratete caracteristicile esentiale ale celor 10 editii precedente!
• Capitole scurte, usor de citit.
• Tabele pentru referinte rapide.
• Aplica conceptele esentiale la exemple clinice care oglindesc situatii reale.
• Abordeaza relatia dintre fiziopatologie si medicina clinica.


CUPRINS

PARTEA I
Introducere in fiziologie: celula si fiziologie generala
CAPITOLUL 1
Organizarea functionala a corpului uman si controlul “mediului intern” 3
Celulele - unitatile vii ale organismului 3
Lichidul extracelular—“mediul intern” 3
Mecanismele “homeostatice” ale principalelor sisteme functionale ale organismului 4
Homeostazia 4
Sistemul de transport si distributie a lichidului extracelular - sistemul circulator sangvin 4
Originea elementelor nutritive din lichidul extracelular 5
Epurarea produsilor finali de metabolism 5
Reglarea functiilor organismului 5
Reproducerea 6
Controlul sistemelor organismului 6
Exemple de mecanisme de control 6
Caracteristici ale sistemelor de control 7
Rezumat - automatismul organismului 9
CAPITOLUL 2
Celula si functiile sale 11
Organizarea celulei 11
Structura fizica a celulei 12
Structurile membranoase ale celulei 12
Citoplasma si organitele sale 14
Nucleul 17
Membrana nucleara 17
Nucleolii si formarea ribozomilor 18
Comparatie intre celula animala si formele
de viata precelulare 18
Sisteme functionale celulare 19
Ingestia de catre celula—endocitoza 19
Digestia intracelulara a substantelor provenite din pinocitoza si fagocitoza —
functia lizozomilor 20
Sinteza si formarea structurilor celulare de catre reticulul endoplasmic si aparatul Golgi 20
Obtinerea energiei din elementele nutritive —
functia mitocondriilor 22
Motilitatea celulara 24
Miscarea amiboidala 24
Cilii si miscarile ciliare 24
CAPITOLUL 3
Controlul genetic al sintezei proteinelor, functiilor si reproducerii celulare 27
Localizarea genelor in nucleul celulei 27
Codul genetic 29
Codul ADN din nucleu este transferat in codul ARN din citoplasma — transcriptia 30
Sinteza ARN 30
Asamblarea lantului de ARN din nucleotide activate prin utilizarea catenei ADN ca
matrita — procesul de “transcriptie” 31
ARN-ul mesager — codonii 31
ARN-ul de transfer — anticodonii 32
ARN-ul ribozomal 33
Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor — procesul de “translatie” 33
Sinteza celulara a altor substante 35
Controlul expresiei genice si al activitatii biochimice celulare 35
Reglarea genetica 35
Controlul functiilor intracelulare prin reglare enzimatica 36
Rolul ADN in controlul reproducerii celulare 37
Reproducerea celulara debuteaza cu replicarea ADN 37
Cromozomii si replicarea acestora 38
Mitoza 38
Controlul cresterii si reproducerii celulare 39
Diferentierea celulara 40
Apoptoza — moartea celulara programata 40
Cancerul 40
PARTEA II
Fiziologia membranei si a unitatii neuro-motorii
CAPITOLUL 4
Transportul substantelor prin membrana celulara 45
Bariera lipidica a membranei celulare si proteinele membranare de transport 45
Difuziunea 46
Difuziunea prin membrana celulara 46
Difuziunea prin proteinele-canal si
“portile” acestor canale 47
Difuziunea facilitata 49
Factori care influenteaza rata neta a difuziunii 50
Osmoza prin membrane cu permeabilitate
selectiva —“difuziunea neta” a apei 51
“Transportul activ” al substantelor prin membrane 52
Transportul activ primar 53
Transportul activ secundar — co-transportul si contra-transportul 54
Transportul activ transcelular 55
CAPITOLUL 5
Potentiale de membrana si potentiale de actiune 57
Mecanismele fizice ale potentialelor de membrana 57
Potentiale de membrana produse datorita difuziunii 57
Masurarea potentialului de membrana 58
Potentialul de repaus al fibrelor nervoase 59
Originea potentialului membranar normal de repaus 60
Potentialul de actiune in fibrele nervoase 61
Canale de sodiu si de potasiu reglate prin voltaj 62
Rezumatul evenimentelor care produc potentialul de actiune 64
Rolurile altor ioni in generarea potentialului de actiune 64
Initierea potentialului de actiune 65
Propagarea potentialului de actiune 65
Restabilirea gradientelor ionice de sodiu si potasiu dupa stingerea potentialelor de actiune
— importanta metabolismului energetic 66
Faza de platou din cadrul anumitor potentiale de actiune 66
Ritmicitatea unor tesuturi excitabile — descarcarea repetitiva 67
Caracteristici speciale ale transmiterii semnalului prin tracturile nervoase 68
Excitatia — declansarea potentialului de actiune 69
“Perioada refractara” dupa un potential de actiune 70
Înregistrarea potentialelor membranare si a potentialelor de actiune 70
Inhibitia excitabilitatii — “stabilizatorii de membrana”si anestezicele locale 70
CAPITOLUL 6
Contractia muschiului scheletic 72
Anatomia si fiziologia muschiului scheletic 72
Fibra musculara scheletica 72
Mecanismul general al contractiei musculare 74
Mecanismul molecular al contractiei musculare 74
Caracteristicile moleculare ale filamentelor contractile 75
Efectul gradului de suprapunere al filamentelor
de actina si miozina asupra tensiunii generate de muschiul care se contracta 77
Relatia intre viteza de contractie si incarcarea musculara 78
Aspecte energetice ale contractiei musculare 78
Lucrul mecanic realizat in timpul contractiei musculare 78
Surse de energie pentru contractia musculara 79
Caracteristicile contractiei musculare in ansamblu 80
Mecanica contractiei muschiului scheletic 81
Remodelarea musculara pentru adaptarea functionala 82
Rigiditatea cadaverica 83
CAPITOLUL 7
Excitatia muschiului scheletic: transmiterea neuromusculara si cuplarea excitatiei cu contractia 85
Transmiterea impulsurilor de la nivelul terminatiilor nervoase la muschii scheletici:
jonctiunea neuromusculara 85
Secretia acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase 85
Biologia moleculara a formarii si eliberarii acetilcolinei 88
Medicamente care amplifica sau blocheaza transmisia la nivelul jonctiunii neuromusculare 88
Miastenia gravis 89
Potentialul de actiune muscular 89
Propagarea potentialului de actiune in interiorul fibrei musculare prin intermediul “tubulilor transversi” 89
Cuplarea excitatiei cu contractia 89
Sistemul tubuli transversi – reticul sarcoplasmic 89
Eliberarea ionilor de calciu de catre reticulul sarcoplasmic 90
CAPITOLUL 8
Contractia si excitatia muschiului neted 92
Contractia muschiului neted 92
Tipuri de muschi neted 92
Mecanismul contractil al muschiului neted 93
Reglarea contractiei de catre ionii de calciu 95
Controlul nervos si hormonal al contractiei muschiului neted 95
Jonctiunile neuromusculare ale muschiului neted 95
Potential de membrana si potentiale de actiune in muschiul neted 96
Capacitatea factorilor tisulari locali si a hormonilor de a produce contractia muschiului neted
in absenta potentialelor de actiune 98
Sursa ionilor de calciu care declanseaza contractia (1) spatiul extracelular si (2) reticulul sarcoplasmic 99
PARTEA III
Cordul
CAPITOLUL 9
Muschiul cardiac; functia de pompa a inimii si functia valvelor cardiace 103
Fiziologia muschiului cardiac 103
Anatomia functionala a muschiului cardiac 103
Potentialele de actiune in muschiul cardiac 104
Ciclul cardiac 106
Diastola si sistola 106
Relatia dintre electrocardiograma si ciclul cardiac 107
Functia de pompa primara a atriilor 107
Functia de pompa a ventriculilor 108
Functia valvelor 109
Curba presiunii aortice 109
Relatia zgomotelor cardiace cu
ciclul cardiac 109
Debitul bataie al cordului 110
Analiza grafica a pompei ventriculare 110
Energia chimica necesara contractiei cardiace: utilizarea oxigenului de catre cord 111
Reglarea functiei de pompa a inimii 111
Reglarea intrinseca a activitatii cardiace — mecanismul Frank-Starling 111
Efectul ionilor de potasiu si calciu asupra functiei cardiace 113
Efectul temperaturii asupra functiei cardiace 114
Cresterea sarcinii presiunii arteriale (pâna la o anumita limita) nu scade debitul cardiac 114
CAPITOLUL 10
Excitatia ritmica a cordului 116
Sistemul specializat excitoconductor al inimii 116
Nodulul sinusal (sinoatrial) 116
Caile internodale si transmiterea impulsului cardiac prin atrii 118
Nodulul atrioventricular si intârzierea conducerii impulsului de la atrii la ventriculi 118
Transmiterea rapida in sistemul ventricular
Purkinje 119
Transmiterea impulsului cardiac in muschiul ventricular 119
Propagarea impulsului cardiac prin cord in rezumat 120
Controlul excitatiei si al conducerii intracardiace 120
Functia de pacemaker a nodulului sinusal 120
Rolul sistemului Purkinje in producerea contractiilor sincrone ale muschiului
ventricular 121
Controlul ritmicitatii cardiace si al conducerii impulsului prin nervii cardiaci: nervii simpatici si parasimpatici 121
CAPITOLUL 11
Electrocardiograma normala 123
Caracteristicile electrocardiogramei normale 123
Unde de depolarizare versus unde de repolarizare 123
Relatia contractiei atriale si ventriculare cu undele electrocardiogramei 125
Voltajul si calibrarea dependenta de timp a electrocardiogramei 125
Metode de inregistrare a electrocardiogramei 126
Înregistrarea cu penita 126
Fluxul curentului de-a lungul cordului
in timpul ciclului cardiac 126
Înregistrarea potentialelor electrice dintr-o masa partial depolarizata a muschiului
cardiac sincitial 126
Fluxul pericardiac al curentilor electrici la nivelul toracelui 126
Derivatiile electrocardiografice 127
Trei derivatii bipolare ale membrelor 127
Derivatiile toracice (derivatii precordiale) 129
Derivatiile unipolare augmentate ale membrelor 129
CAPITOLUL 12
Interpretarea electrocardiografica a afectiunilor muschiului cardiac si a anomaliilor fluxului coronar: analiza vectoriala 131
Principiile analizei vectoriale a electrocardiogramei 131
Uitilizarea vectorilor pentru a reprezenta potentialele electrice 131
Directia vectorului este indicata prin valoarea exprimata in grade 131
Axul corespondent fiecarei derivatii bipolare standard si fiecarei derivatii unipolare
a membrelor 132
Analiza vectoriala a potentialelor inregistrate in diferite derivatii 133
Analiza vectoriala a electrocardiogramei normale 134
Vectorii care apar la intervale succesive in cursul depolarizarii ventriculilor —
complexul QRS 134
Electrocardiograma in cursul repolarizarii — unda T 134
Depolarizarea atriilor — unda P 136
Vectocardiograma 136
Axa electrica medie a complexului ventricular QRS si semnificatia acesteia 137
Determinarea axei electrice prin analiza derivatiilor standard inregistrate electrocardiografic 137
Stari patologice ventriculare care conduc la devierea axei electrice 138
Afectiuni care conduc la voltaje anormale ale complexului QRS 140
Voltajul crescut in derivatiile bipolare standard ale membrelor 140
Scaderea voltajului electrocardiogramei 140
Cresterea duratei complexelor QRS si aspecte bizare ale acestora 141
Prelungirea duratei complexului QRS ca urmare a hipertrofiei sau dilatarii cardiace 141
Prelungirea duratei complexului QRS ca urmare a blocului sistemului Purkinje 141
Tulburari care conduc la complexe QRS bizare 141
Curentul de leziune 141
Efectul curentului de leziune asupra complexului QRS 141
Punctul J — potentialul de referinta zero pentru analiza curentului de leziune 142
Ischemia coronara reprezinta o cauza a potentialului de leziune 143
Anomalii ale undei T 145
Efectul conducerii lente a undei de depolarizare asupra caracteristicilor undei T 145
Scurtarea depolarizarii in portiuni ale miocardului ventricular reprezinta o cauza a anomaliilor undei T 145
CAPITOLUL 13
Aritmiile cardiace si interpretarea electrocardiografica a acestora 147
Tulburarile de ritm sinusal 147
Tahicardia 147
Bradicardia 147
Aritmia sinusala 148
Tulburari de ritm generate prin blocarea impulsurilor cardiace de-a lungul cailor de conducere intracardiace 148
Blocul sinoatrial 148
Blocul atrioventricular 148
Blocul atrioventricular incomplet 149
Blocul intraventricular incomplet — alternanta electrica a ritmului cardiac 150
Contractiile premature 150
Contractiile atriale premature 150
Contractiile premature de la nivelul nodulului A-V sau al fasciculului A-V 150
Contractiile ventriculare premature 151
Tahicardia paroxistica 151
Tahicardia paroxistica atriala 152
Tahicardia paroxistica ventriculara 152
Fibrilatia ventriculara 152
Fenomenul de reintrare — “circulatia repetata a impulsurilor” sta la baza fibrilatiei
ventriculare 153
Mecanismul de reactie in lant al fibrilatiei 153
Electrocardiograma in fibrilatia ventriculara 154
Defibrilarea electrica a ventriculilor 154
Masajul cardiac (resuscitarea cardiopulmonara) ca metoda auxiliara defibrilarii 155
Fibrilatia atriala 155
Flutterul atrial 156
Stopul cardiac 156
PARTEA IV
Circulatia
CAPITOLUL 14
Circulatia sângelui; presiunea, fluxul si rezistenta ca notiuni de fizica medicala 161
Caracteristicile fizice ale circulatiei 161
Teoria de baza a functiei circulatorii 163
Interrelatiile dintre presiune, flux si rezistenta 164
Fluxul sangvin 164
Presiunea sangvina 166
Rezistenta la fluxul sangvin 167
Efectele presiunii arteriale asupra rezistentei vasculare si asupra fluxului sangvin tisular 170
CAPITOLUL 15
Distensibilitatea vasculara si rolurile sistemelor arterial si venos 171
Distensibilitatea vasculara 171
Complianta vasculara (sau capacitanta vasculara) 171
Curbele volum-presiune ale circulatiilor arteriala si venoasa 172
Pulsatiile presionale arteriale 173
Transmiterea pulsatiilor presionale la arterele periferice 174
Metode clinice de determinare a presiunii sistolice si a celei diastolice 175
Venele si rolurile acestora 176
Presiunile venoase — presiunea atriala dreapta (presiunea venoasa centrala) si
presiunile venoase periferice 176
Rolul de rezervor sangvin al venelor 179
CAPITOLUL 16
Microcirculatia si sistemul limfatic: schimbul lichidian la nivel capilar, lichidul interstitial si fluxul limfatic 181
Structura microcirculatiei si a sistemului capilar 181
Fluxul sangvin prin capilare — vasomotricitatea 182
Functia ponderata a sistemului capilar 183
Schimbul de apa, substante nutritive si alte molecule intre sânge si lichidul interstitial 183
Difuziunea prin membrana capilara 183
Interstitiul si lichidul interstitial 184
Filtrarea lichidiana prin capilare este conditionata de presiunile hidrostatica si
coloid-osmotica, precum si de coeficientul de filtrare capilara 185
Presiunea hidrostatica la nivel capilar 186
Presiunea hidrostatica a lichidului interstitial 187
Presiunea coloid-osmotica a plasmei 188
Presiunea coloid-osmotica a lichidului interstitial 188
Schimbul lichidian prin membrana capilara 189
Echilibrul Starling in cazul schimbului capilar 189
Sistemul limfatic 190
Ductele limfatice din organism 190
Formarea limfei 191
Rata fluxului limfatic 192
Rolul sistemului limfatic in reglarea concentratiei proteice a lichidului interstitial, in reglarea volumului lichidului interstitial si a presiunii lichidului interstitial 193
CAPITOLUL 17
Controlul local si umoral al fluxului sangvin tisular 195
Controlul local al fluxului sangvin ca raspuns la necesitatile tisulare 195
Mecanismele de control ale fluxului sangvin 196
Reglarea pe termen scurt a fluxului sangvin local 196
Reglarea pe termen lung a fluxului sangvin 200
Dezvoltarea circulatiei colaterale — un fenomen al reglarii pe termen lung a fluxului
sangvin local 201
Controlul umoral al circulatiei 201
Agenti vasoconstrictori 201
Agenti vasodilatori 202
Rolul ionilor si al altor factori chimici in controlul vascular 202
CAPITOLUL 18
Rolul sistemului nervos in reglarea circulatiei si controlul rapid al presiunii arteriale 204
Reglarea circulatiei pe cale nervoasa 204
Sistemul nervos autonom 204
Rolul sistemului nervos in controlul rapid al presiunii arteriale 208
Cresterea presiunii arteriale in timpul efortului fizic si al altor situatii de stres 208
Mecanisme reflexe pentru mentinerea presiunii arteriale normale 209
Raspunsul sistemului nervos central la ischemie — controlul presiunii arteriale de catre centrul vasomotor cerebral ca raspuns la reducerea fluxului sangvin cerebral 212
Caracteristici speciale ale controlului nervos al presiunii arteriale 213
Rolul muschilor scheletici si al inervatiei acestora in cresterea debitului cardiac
si a presiunii arteriale 213
Undele respiratorii ale presiunii arteriale 214
Undele “vasomotorii” ale presiunii arteriale — oscilatia mecanismelor de control reflex
al presiunii 214
CAPITOLUL 19
Rolul dominant al rinichiului in reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale si in hipertensiune: sistemul integrat pentru controlul presiunii 216
Sistemul reno–vascular pentru reglarea presiunii arteriale 216
Cuantificarea diurezei de presiune ca element fundamental al controlului presiunii arteriale 217
Hipertensiunea (presiunea sangvina crescuta) cronica este determinata de alterarea
excretiei lichidiene la nivel renal 220
Sistemul renina-angiotensina: rolul sau in controlul presiunii arteriale si in hipertensiune 223
Componentele sistemului renina-angiotensina 223
Tipuri de hipertensiune in care este implicata angiotensina: hipertensiunea cauzata de
tumori secretante de renina sau de injectarea de angiotensina II 226
Alte tipuri de hipertensiune cauzate de asocierea dintre incarcarea de volum si vasoconstrictie 227
“Hipertensiunea primara (esentiala)” 228
Rezumatul sistemului integrat pentru reglarea presiunii arteriale 230
CAPITOLUL 20
Debitul cardiac, intoarcerea venoasa si reglarea acestora 232
Valorile normale ale debitului cardiac in repaus si in perioade de activitate 232
Controlul debitului cardiac de catre intoarcerea venoasa — rolul mecanismului cardiac Frank-Starling 232
Reglarea debitului cardiac reprezinta suma reglarii fluxului sangvin local la nivelul tuturor
tesuturilor organismului — metabolismul tisular regleaza in cea mai mare parte fluxul sangvin local 233
Exista o limita a debitului cardiac care poate fi atinsa de cord 234
Care este rolul sistemului nervos in reglarea debitului cardiac? 235
Cresteri si scaderi patologice ale debitului cardiac 236
Cresterea debitului cardiac este cauzata de scaderea rezistentei periferice totale 236
Scaderea debitului cardiac 237
Analiza cantitativa riguroasa a reglarii debitului cardiac 237
Curbele debitului cardiac utilizate pentru analiza cantitativa 237
Curbele intoarcerii venoase 238
Analiza debitului cardiac si a presiunii atriale drepte utilizând simultan curbele debitului
cardiac si ale intoarcerii venoase 241
Metode pentru masurarea debitului cardiac 243
Debitul cardiac pulsatil masurat cu ajutorul unui
fluxmetru electromagnetic sau ultrasonic 243
Masurarea debitului cardiac prin metoda Fick 244
Metoda dilutiei indicatorului pentru masurarea debitului cardiac 244
CAPITOLUL 21
Fluxul sangvin muscular si debitul cardiac in timpul activitatii fizice; circulatia coronariana si boala
cardiaca ischemica 246
Fluxul sangvin in muschii scheletici si reglarea acestuia in timpul activitatii fizice 246
Rata fluxului sangvin muscular 246
Reglarea fluxului sangvin in muschii scheletici 247
Mecanismele globale de adaptare circulatorie in timpul activitatii fizice 247
Circulatia coronariana 249
Anatomia functionala a sistemului coronarian 249
Fluxul sangvin coronarian normal 249
Reglarea fluxului sangvin coronarian 250
Caracteristici speciale ale metabolismului miocardic 251
Boala cardiaca ischemica 252
Cauze ale decesului dupa ocluzia coronariana acuta 253
Etapele recuperarii dupa infarctul miocardic acut 254
Functionarea cordului dupa recuperarea post-infarct miocardic acut 255
Durerea in boala cardiaca coronariana 255
Tratamentul chirurgical al bolii coronariene 256
CAPITOLUL 22
Insuficienta cardiaca 258
Dinamica circulatorie in insuficienta cardiaca 258
Efectele acute ale insuficientei cardiace moderate 258
Faza cronica a insuficientei cardiace — retentia lichidiana contribuie la compensarea
debitului cardiac 259
Rezumatul modificarilor care se produc dupa insuficienta cardiaca acuta — “insuficienta cardiaca compensata” 260
Dinamica insuficientei cardiace severe — insuficienta cardiaca decompensata 260
Insuficienta cardiaca unilaterala stânga 262
Insuficienta cardiaca cu debit scazut — socul cardiogen 262
Edemul la pacientii cu insuficienta cardiaca 263
Rezerva cardiaca 264
Metoda grafica (cantitativa) pentru analiza insuficientei cardiace 265
CAPITOLUL 23
Valvele cordului si zgomotele cardiace; dinamica defectelor valvulare si a bolilor cardiace congenitale 269
Zgomotele cardiace 269
Zgomotele cardiace normale 269
Leziunile valvulare 271
Anomalii ale dinamicii circulatorii in cadrul afectiunilor valvulare cardiace 272
Dinamica circulatorie in stenoza aortica si in insuficienta aortica 272
Dinamica stenozei mitrale si a insuficientei mitrale 273
Dinamica circulatorie in timpul activitatii fizice la pacientii cu leziuni valvulare 273
Anomalii ale dinamicii circulatorii in cadrul defectelor cardiace congenitale 274
Persistenta canalului arterial — sunt stânga-dreapta 274
Tetralogia Fallot — sunt dreapta-stânga 274
Cauzele malformatiilor congenitale 276
Rolul circulatiei extracorporale in chirurgia cardiaca 276
Hipertrofia cardiaca in afectiunile valvulare si in bolile cardiace congenitale 276
CAPITOLUL 24
Socul circulator si bazele fiziologice ale tratamentului acestuia 278
Explicatia fiziologica a cauzelor socului 278
Socul circulator determinat de scaderea debitului cardiac 278
Socul circulator produs fara scaderea debitului cardiac 278
Cum se modifica presiunea arteriala in socul circulator? 279
Leziunile tisulare sunt consecinta finala a socului circulator, indiferent de etiologie 279
Stadiile socului 279
Socul hipovolemic — socul hemoragic 279
Relatia dintre volumul sangvin pierdut, debitul cardiac si presiunea arteriala 279
Socul hemoragic progresiv si non-progresiv 280
Socul ireversibil 284
Socul hipovolemic secundar pierderii de plasma 284
Socul hipovolemic secundar unui traumatism 285
Socul neurogen — cresterea capacitatii vasculare 285
Socul anafilactic si socul histaminic 285
Socul septic 286
Fiziologia tratamentului socului 286
Terapia de substitutie 286
Tratamentul socului cu medicamente simpatomimetice — uneori este util, alterori nu 287
Alte metode de tratament 287
Stopul circulator 287
Efectul stopului circulator asupra creierului 287
PARTEA V
Fluidele corpului si rinichii
CAPITOLUL 25
Compartimentele lichidiene ale organismului: lichidele extracelular si intracelular; lichidul interstitial si edemul 291
Aportul si eliminarea de lichid sunt egale in conditii normale 291
Aportul zilnic de apa 291
Pierderea zilnica de apa din organism 291
Compartimentele lichidiene ale organismului 292
Compartimentul lichidului intracelular 293
Compartimentul lichidului extracelular 293
Volumul sangvin 293
Compozitia lichidelor extracelular si intracelular 293
Compozitia ionica a plasmei este similara cu cea a lichidului interstitial 293
Constituenti importanti ai lichidului intracelular 295
Masurarea volumului diferitelor compartimente lichidiene ale organismului — principiul
dilutiei substantei indicatoare 295
Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene specifice ale organismului 295
Reglarea schimburilor lichidiene si a echilibrului osmotic intre lichidele intracelular si extracelular 296
Principiile de baza ale osmozei si presiunea osmotica 296
Între lichidele intracelular si extracelular este mentinut echilibrul osmotic 298
Volumul si osmolaritatea lichidelor extracelular si intracelular in stari patologice 299
Efectul adaugarii de solutie salina la lichidul extracelular 299
Glucoza si alte solutii administrate pentru sustinerea nutritiva a organismului 301
Afectiuni clinice secundare tulburarilor de reglare a volumului lichidian: hiponatremia
si hipernatremia 301
Cauzele hiponatremiei: excesul de apa sau pierderea de sodiu 301
Cauzele hipernatremiei: pierderile hidrice sau excesul de sodiu 302
Edemul: excesul de lichid la nivel tisular 302
Edemul intracelular 302
Edemul extracelular 302
Rezumatul cauzelor edemului extracelular 303
Mecanisme de siguranta care in mod normal previn instalarea edemului 304
Lichidele din “spatiile potentiale” ale organismului 305
CAPITOLUL 26
Formarea urinei: I. Filtrarea glomerulara, fluxul sangvin renal si controlul acestora 307
Rolurile multiple ale rinichilor in homeostazie 307
Anatomia functionala a rinichilor 308
Organizarea generala a rinichilor si a tractului urinar 308
Aportul sangvin renal 309
Nefronul reprezinta unitatea functionala a rinichiului 310
Mictiunea 311
Anatomia functionala si conexiunile neurale ale vezicii urinare 311
Transportul urinei prin uretere de la rinichi la vezica urinara 312
Inervatia vezicii urinare 312
Umplerea vezicii urinare si tonusul peretelui vezical; cistometrograma 312
Reflexul de mictiune 313
Facilitarea sau inhibitia mictiunii de catre creier 313
Tulburari de mictiune 313
Urina se formeaza prin filtrare glomerulara, reabsorbtie tubulara si secretie tubulara 314
Filtrarea, reabsorbtia si secretia diferitelor substante 315
Filtrarea glomerulara — prima etapa a procesului de formare a urinei 316
Compozitia filtratului glomerular 316
RFG reprezinta aproximativ 20% din fluxul plasmatic renal 316
Membrana glomerulara 316
Factorii determinanti ai RFG 317
RFG creste direct proportional cu cresterea coeficientului de filtrare glomerulara 318
Cresterea presiunii hidrostatice in capsula Bowman determina reducerea RFG 318
Cresterea presiunii coloid-osmotice in capilarele glomerulare determina scaderea RFG 318
Cresterea presiunii hidrostatice glomerulare determina cresterea RFG 319
Fluxul sangvin renal 320
Fluxul sangvin renal si consumul de oxigen 320
Factorii determinanti ai fluxului sangvin renal 320
Fluxul sangvin prin vasele drepte din medulara renala este foarte scazut comparativ cu fluxul sangvin din corticala renala 321
Controlul fiziologic al filtrarii glomerulare si al fluxului sangvin renal 321
Activarea sistemului nervos simpatic determina scaderea RFG 321
Controlul circulatiei renale de catre hormoni si autacoizi 322
Autoreglarea RFG si a fluxului sangvin renal 323
Autoreglarea RFG este importanta pentru prevenirea variatiilor extreme ale
excretiei renale 323
Rolul mecanismului de feedback tubulo-glomerular in autoreglarea RFG 323
Autoreglarea miogena a fluxului sangvin renal si a RFG 325
Alti factori care determina cresterea fluxului sangvin renal si a RFG: aportul crescut
de proteine si hiperglicemia 325
CAPITOLUL 27
Formarea urinei: II. Procesarea tubulara a filtratului glomerular 327
Reabsorbtia si secretia tubulara 327
Reabsorbtia tubulara este selectiva si importanta din punct de vedere cantitativ 327
Procesul de reabsorbtie tubulara se realizeaza atât prin mecanisme de transport pasiv cât si activ 328
Transportul activ 328
Reabsorbtia pasiva a apei prin mecanism osmotic este cuplata in principal cu
reabsorbtia sodiului 332
Reabsorbtia ionilor de clor, a ureei si a altor solvati prin difuziune pasiva 332
Reabsorbtia si secretia la nivelul diferitelor segmente ale nefronului 333
Reabsorbtia in tubulii proximali 333
Transportul solvatilor si al apei la nivelul ansei Henle 334
Tubulul distal 336
Portiunea terminala a tubulului distal si segmentul cortical al tubulului colector 336
Ductul colector medular 337
Privire de ansamblu asupra concentratiilor diferitelor tipuri de solvati inregistrate in
fiecare segment tubular 338
Reglarea reabsorbtiei tubulare 339
Echilibrul glomerulo-tubular — capacitatea tubulilor renali de a creste rata reabsorbtiei
ca raspuns la cresterea incarcarii tubulare 339
Fortele fizice care actioneaza in capilarele peritubulare si in lichidul interstitial 339
Efectul presiunii arteriale asupra debitului urinar — mecanismele natriurezei de presiune si ale diurezei de presiune 341
Controlul hormonal al reabsorbtiei tubulare 342
Activarea sistemului nervos simpatic determina cresterea reabsorbtiei ionilor de sodiu 343
Utilizarea metodelor de clearance pentru cuantificarea functiei renale 343
Clearance-ul inulinei poate fi utilizat pentru estimarea RFG 344
Clearance-ul creatininei si concentratia plasmatica a creatininei sunt parametri utilizati pentru estimarea RFG 344
Clearance-ul PAH poate fi utilizat pentru estimarea fluxului plasmatic renal 345
Fractiunea de filtrare se calculeaza prin impartirea RFG la fluxul plasmatic renal 346
Calculul reabsorbtiei sau secretiei tubulare cu ajutorul valorilor diferitelor tipuri de clearance 346
CAPITOLUL 28
Reglarea osmolaritatii extracelulare si a concentratiei extracelulare a
sodiului 348
Rinichii excreta excesul de apa prin formarea unei urine diluate 348
Concentratia urinei este controlata de hormonul antidiuretic 348
Mecanismele renale cu rol in excretia urinei diluate 349
Rinichii conserva apa prin excretia unei urine concentrate 350
Volumul urinar obligatoriu 350
Conditii necesare pentru concentrarea urinei — nivelul crescut de ADH si un mediu
hiperosmotic la nivelul zonei medulare renale 350
Lichidul interstitial din medulara renala este mentinut hiperosmotic prin functionarea mecanismului prin contracurent 351
Rolul tubulului distal si al ductelor colectoare in excretia unei urine concentrate 352
Ureea contribuie la mentinerea hiperosmolaritatii interstitiului medularei renale si la formarea unei urine concentrate 353
Schimburile prin contracurent din vasele drepte contribuie la mentinerea iperosmolaritatii
zonei medulare renale 354
Privire de ansamblu asupra mecanismului de concentrare a urinei si asupra variatiilor
osmolaritatii in diferite segmente tubulare renale 355
Cuantificarea gradului de dilutie si de concentrare a urinei: “apa libera” si clearance-ul osmolar 357
Tulburarile procesului de concentrare a urinei 357
Controlul osmolaritatii lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului 358
Estimarea osmolaritatii plasmatice cu ajutorul concentratiei plasmatice a sodiului 358
Mecanismul de feedback osmoreceptori - hormon antidiuretic 358
Sinteza ADH in nucleii hipotalamici supraoptic si paraventricular si eliberarea ADH la
nivelul neurohipofizei 359
Scaderea presiunii arteriale si/sau scaderea volemiei activeaza reflexe cardiovasculare
care determina eliberarea de ADH 360
Ponderea reflexelor cardiovasculare si a cresterii osmolaritatii in stimularea
secretiei de ADH 360
Alti stimuli care contribuie la reglarea secretiei de ADH 360
Rolul setei in controlul osmolaritatii lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare
a ionilor de sodiu 361
Centrii nervosi cu rol in controlul senzatiei de sete 361
Factorii care stimuleaza senzatia de sete 361
Ingestia de apa este declansata la o valoare prag a osmolaritatii 362
Mecanismul osmoreceptori-ADH si mecanismele de reglare a setei actioneaza in mod integrat si astfel controleaza concentratia sodiului extracelular si osmolaritatea lichidului
extracelular 362
Rolul angiotensinei II si al aldosteronului in controlul osmolaritatii lichidului extracelular
si a concentratiei extracelulare a sodiului 362
Mecanismul care regleaza apetitul pentru sare este important pentru controlul volumului
lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului 363
CAPITOLUL 29
Reglarea renala a nivelului ionilor, de potasiu, calciu, fosfat si magneziu; actiunile integrate ale mecanismelor renale pentru controlul volemiei si volumului lichidului extracelular 365
Reglarea excretiei de potasiu si a concentratiei extracelulare a ionilor de potasiu 365
Reglarea distributiei interne a potasiului 366
Privire de ansamblu asupra excretiei renale de potasiu 367
Secretia de potasiu la nivelul celulelor principale din tubulii distali si din segmentele
corticale ale tubulilor colectori 367
Rezumatul factorilor care regleaza secretia de potasiu: concentratia plasmatica a potasiului, aldosteronului, fluxul lichidului tubular si concentratia ionilor de hidrogen 368
Controlul excretiei renale de calciu si al concentratiei extracelulare a ionilor de calciu 371
Controlul excretiei renale de calciu 372
Reglarea excretiei renale de ioni fosfat 372
Controlul excretiei renale de magneziu si al concentratiei extracelulare a ionilor de
magneziu 373
Actiunea integrata a mecanismelor care controleaza volumul lichidului extracelular 373
În conditii normale excretia si aportul de sodiu sunt egale 373
Excretia de sodiu este controlata prin modificarea ratei de filtrare glomerulara sau
a ratei de reabsorbtie tubulara a sodiului 374
Importanta natriurezei de presiune si a diurezei de presiune in mentinerea homeostaziei sodiului si a echilibrului lichidian 374
Natriureza si diureza de presiune sunt componente cheie ale mecanismelor de
feedback care controleaza volumele compartimentelor lichidiene ale organismului si presiunea arteriala nou-nascutului 1042
Cresterea si dezvoltarea functionala a fatului 1042
Dezvoltarea diferitelor organe si sisteme 1042
Adaptarea fatului la viata extrauterina 1044
Initierea respiratiei 1044
Modificarile circulatorii la nastere 1045
Aspecte ale nutritiei nou-nascutului 1047
Probleme functionale speciale ale nou-nascutului 1047
Sistemul respirator 1047
Circulatia 1047
Echilibrul hidric, acido-bazic si functia renala 1048
Functia hepatica 1048
Digestia, absorbtia si metabolizarea substantelor nutritive; principii de nutritie 1048
Imunitatea 1049
Tulburari endocrinologice 1049
Probleme speciale determinate de prematuritate 1050
Imaturitatea nou-nascutului prematur 1050
Instabilitatea sistemelor de reglare a
homeostaziei la nou-nascutul prematur 1050
Riscul aparitiei cecitatii ca urmare a administrarii la prematur a terapiei cu oxigen in exces 1051
Cresterea si dezvoltarea copilului 1051
Dezvoltarea comportamentala 1052
PARTEA XV
Fiziologie sportiva
CAPITOLUL 84
Fiziologie sportiva 1055
Muschii si efortul fizic sportiv 1055
Forta, puterea si rezistenta musculara 1055
Sistemele metabolice ale muschiului in conditii de efort fizic sportiv 1056
Sistemul fosfocreatina-creatina 1057
Substantele nutritive consumate in cadrul activitatii musculare 1059
Efectul antrenamentului sportiv asupra muschilor si asupra performantei musculare 1060
Respiratia in efortul fizic sportiv 1061
Sistemul cardiovascular in efortul fizic sportiv 1062
Caldura corporala in efortul fizic sportiv 1065
Lichidele corpului si clorura de sodiu in efortul fizic sportiv 1065
Medicamentele si sportivii 1065
Conditia fizica buna prelungeste viata 1066
Index

    
Autor: Guyton, Arthur C
Format: Coperti cartonate
pagini: 1152 pag., 1100 ilustratii
Pentru a vedea fragmente din carte dati click pe imaginea de mai jos: