Rasuceanu Andreea, Bucurestiul lui Mircea Eliade Elemente de geografie literara

In ce masura peisajul real, ce corespunde unei geografii obiective, coincide cu cel imaginar (aici, in sensul de transfigurat, reconstruit prin interventia imaginatiei, si nu de inventat, ireal) sau care sunt punctele de contingenta dintre cele doua pot constitui miza geografului literar, in masura in care o astfel de analiza devine relevanta pentru interpretarea operei unui anumit autor. S-a vorbit in multe randuri despre mitologia bucuresteana instituita de proza lui Mircea Eliade, care ofera probabil cea mai completa imagine a orasului din literatura romana, in dubla sa dimensiune: capitala strabatuta de semnele modernitatii, a vitezei si reclamelor stralucitoare (precum, indeobste, in romanele realist-psihologice) si oras aproape patriarhal, cu reminescente din La Belle Epoque, al mahalalelor si semnelor calauzitoare care alcatuiesc, prin labirintul urban, un traseu misterios. Bucurestiul joaca, in literatura lui Mircea Eliade, un rol central, devenind aproape un personaj, atat in romanele realiste, cat si in proza fantastica, iar reconstituirea spatiului bucurestean, real si fictional, ii poate oferi cititorului posibilitatea unei incursiuni inedite in labirintul prozei eliadesti.

„Cartea de fata ne arata cat de fecunda se dovedeste inca literatura lui Mircea Eliade cand abordarea ei se face altfel decat prin impresonismele si repetitiile in care exceleaza zisa critica traditionala. Abia asa intelegem ca o critica literara romaneasca poate fi la fel de consistenta precum cea a lui Hillis Miller, ori a lui Moretti despre Dos Passos, ori a lui Bourdieu despre Flaubert. Ii urez Andreei Rasuceanu bun venit in prim-planul criticii tinere, europene.“ (Sorin Alexandrescu)

Nr. de pagini: 344
Anul aparitiei: 2013