Strategii de criza in managementul turismului durabil. Studiu de caz: Romania

Turismul international reprezinta in zilele noastre una dintre cele mai importante ramuri economice pe plan mondial, ocupand o pozitie strategica prin contributia sa la formarea si marimea PIB-ului. Acesta include activitati producatoare de servicii care sunt lansate in ideea satisfacerii nevoilor de consum ale turistilor. Turismul detine o pondere de circa 5% din Produsul Brut Global, generand 6-7% din forta de munca.
La scara globala, in ceea ce priveste veniturile, turismul international ocupa un loc important dupa sectorul petrolier si cel al chimicalelor si industriei producatoare de masini. Cu toate acestea, dezvoltarea turismului presupune si provocari majore determinate in principal de cresterea continua atat a calatoriilor in interiorul statelor, cat si a calatoriilor internationale si, in egala masura, de criza economica ce a afectat in mod neunitar intreaga planeta.
Romania trebuie sa acceada pe drumul armonizarii cu acest context global si sa contribuie astfel la amplificarea constiintei globale. Prin urmare, Romania trebuie sa coreleze conceptele de ,,eco-management”, respectiv ,,ecoturism” in vederea dezvoltarii unui turism sustenabil. In perspectiva evolutiei si dezvoltarii viitoare a turismului in Romania, este necesar sa se tina seama de o serie de factori, dintre care, cei mai relevanti sunt: factorii economici, ecologici, organizatorici, tehnici, demografici, psihologici, etc. si sa fie capabila sa sustina implementarea unor strategii de criza in vederea dezvoltarii turismului durabil.

OPINIA CITITORILOR