Teatru pentru prichindei mari, mici si mititei

Scena se desfasoara in intregime pe intuneric, timp in care are loc si schimbarea de decor. Cel mai simplu ar fi daca noul decor, gata conceput, ar aluneca lent pe parcursul urmatorului schimb de replici.

ACTORUL: Mihai! De ce-ai stins lumina? De ce nu esti cuminte?!
COPILUL: Dar n-am stins-o eu.
ACTORUL: Daca nu e opera ta, atunci cine a facut-o? Te pomenesti c-oi fi stins-o eu, care nici nu m-am miscat de pe scaun! Te rog frumos, sa o aprinzi imediat!
Copilul bajbaie pe intuneric.
COPILUL: Nu gasesc veioza.
ACTORUL: Cum n-o gasesti? Era pe noptiera!
COPILUL: Noptiera nu mai e aici!
Actorul cauta si el veioza, dar se impiedica si cade. Dupa cateva secunde de bubuieli si troncanituri, incepe sa se distinga o muzica ciudata.
ACTORUL: Ce se aude? Ai dat drumul la casetofon?
COPILUL: Eu n-am casetofon. Am walkmanul. Poate ti-a reusit scamatoria.
ACTORUL: (ceva mai agitat) Care scamatorie?
COPILUL: Cum, care? Cea pe care ai facut-o adineauri, cand ai pocnit din degete.
Scena 5
Aceiasi
Scena se lumineaza brusc. Actorul si Mihaita se trezesc intr-o padure de basm. Pentru a-i acapara definitiv pe micutii"critici", padurea de poveste trebuie sa fie"vie". Copacii ar fi bine sa se miste, sa susoteasca intre ei, participand astfel la derularea actiunii. Prin aceasta, mirifica padure de basm - activa, ciudata si deosebit de frumoasa - le va aparea copiilor in total contrast cu padurea de"fier si beton", care este din pacate lumea in care traim.
ACTORUL: (speriat) Aaaa! Unde suntem? Unde am ajuns?
COPILUL: (uimit) Intr-o... padure...
Mihai studiaza imprejurimile. Vede cum unele flori se misca si ii fac cu mana.
ACTORUL: (stupefiat) Padure?! Bine, dar acum cateva secunde eram in camera ta?
COPILUL: (incantat de descoperire) Pare o padure fermecata.
ACTORUL: (vede copacii miscandu-se) Aaaa! Vai de mine! Ce cautam noi aici?
COPILUL: Pe mine ma intrebi?
ACTORUL: Pe cine ai vrea sa intreb? (aratand sala) Pe ei? (salii) Voi stiti ceva, copii? Stiti cum am ajuns noi aici?
Din sala vin tot felul de sugestii.
COPILUL: Mai bine ai recunoaste!
ACTORUL: (din ce in ce mai speriat) Ce anume?
COPILUL: Ei, ce! Ca tu ne-ai"teleportat" in padurea asta minunata!

Nr. de pagini: 248
Anul aparitiei: 2008